ALBANÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Albania. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în Albania. (< fr. albanis, it. albanese) Vezi definitia »

merchéz (merchézuri), s. n. – Vicleșug, șiretlic, truc. Tc. merkez „centru” (Șeineanu, II, 256; Loebel 63; Lokotsch 1423). Vezi definitia »

pupuréz, pupuréze, s.n. și adv. (reg.) 1. (s.n.) pâine mică. 2. (adv.; în expr.) a sta pupurez = a sta chircit, cu spatele curbat, a sta pe vine. Vezi definitia »

-ÉZ, -ÉZĂ, suf. „Locuitor al, locuitoare a...”. (din fr. -ais, -aise, -ois, -oise, cf. lat. -esus) Vezi definitia »

NIMITÉZ, nimitezuri, s. n. (Reg.) Țesătură de lână sau de mătase subțire ca un văl, cu care femeile își acoperă capul. – Cf. rus. nametka. Vezi definitia »