VINTÍR, vintire, s. n. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă întinsă pe mai multe cercuri. [Var.: vintíl, s. n.] – Din rus. venter. Vezi definitia »

decatír (-ruri), s. n. – 1. Acțiunea de a da lustru unei țesături. – 2. (Arg.) Bătaie, ciomăgeală. Fr. décatir. Cuvînt puțin folosit, în unele orașe din Munt. (Scriban). Vezi definitia »

VAMPÍR s.m. 1. Personaj imaginar despre care se credea că ar suge sângele celor vii; strigoi. ♦ (Fig.) Exploatator sălbatic. 2. (Zool.) Specie de liliac mare care trăiește în America de Sud și care suge sângele animalelor și al oamenilor pe care-i surprinde adormiți. [< fr. vampire, cf. germ. Vampir]. Vezi definitia »

DECEMVÍR, decemviri, s. m. Fiecare dintre cei zece magistrați romani ce au alcătuit comisia care a dat Romei (în anii 451 și 450 a. Cr.) un cod de legi („cele 12 table”). – Din lat. decemvir, fr. décemvir. Vezi definitia »

chimír, chimíre, s.n. (înv.) 1. arcadă, boltă. 2. cămară mică. Vezi definitia »