DĂBILÁR, dăbilari, s. m. (Înv.) Strângător de biruri. – Dabilă + suf. -ar. Vezi definitia »

scruntár, scruntáre și scruntáruri, s.n. (reg.) 1. loc nisipos sau pietros; scruntărie. 2. loc ridicat, dâmb. 3. râpă cu pietre, făcută de șuvoiul apelor. 4. (în sintagma) scruntar de pădure = pădurice; pâlc de pădure. 5. (adj.) curat. Vezi definitia »

PROMPTUÁR s. n. (livr.) manual prescurtat. (< fr. promptuaire) Vezi definitia »

plumbár, plumbári, s.m. (înv.) 1. persoană care lucrează obiecte din plumb. 2. persoană care sigilează coletele cu plumb. Vezi definitia »

CONCESIONÁR, concesionari, s. m. Persoană (fizică sau juridică) care a obținut o concesiune. [Pr.: -si-o-] – Din fr. concessionnaire. Vezi definitia »