Definita cuvantului ghioc
GHIÓC2, ghiocuri, s. n. Gen de melci cu cochilia mare, ovală, cu aspect de porțelan, care trăiesc în mările calde (Cypraea); p. restr. cochilia acestor melci, întrebuințată ca ornament sau pentru preziceri asupra viitorului cuiva. ◊ Expr. A da cu ghiocul sau a căta (cuiva) în ghioc = a ghici (cuiva) cu ajutorul ghiocului. – Lat. *cloca (=cochlea).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ghioc
BLOC, blocuri, s. n. 1. Bucată mare dintr-o materie solidă și grea, masă solidă dintr-o singură bucată. 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică. ◊ Bloc de desen = grup de foi de hârtie de desenat, lipite între ele la una din margini și păstrate între două cartoane protectoare. ♦ Loc. adv. În bloc = împreună, laolaltă. 3. Clădire mare cu multe etaje; blochaus. 4. Alianță, înțelegere (între state, partide grupări etc.) pentru realizarea unor scopuri comune. 5. (În sintagma) Bloc motor = organ de motor în care se află cilindrii și pistoanele. 6. (Med.; în sintagmele) Bloc cardiac = tulburare a ritmului inimii, datorită blocării influxului nervos care străbate mușchiul cardiac. Bloc operator = parte componentă a serviciilor chirurgicale, cuprinzând sălile de operație și dependințele acestora. – Din fr. bloc, (3) germ. Block[haus] Vezi definitia »
PACIÓC s. n. Primul strat de var, aplicat direct pe tencuială sau pe glet. – Cf. germ. patschokieren. Vezi definitia »
sfrancióc (-ci), s. m. – Pasăre (Lanius collurio, L. excubitor). – Var. (s)franciog, (s)frîncioc, (s)frînciog, sfîrcioc, Banat sprînciog. Sb., cr. svračak (Cihac, II, 341). Vezi definitia »
Mijloc de transport tras de cal Vezi definitia »
Loc sau punct de pe suprafața pământului diametral opus altuia; fig. lucru, fapt, idee etc. în totală opoziție cu alt lucru, fapt, idee etc. – Din fr. antipode. Vezi definitia »