NUMITÓR s. m. termen al unei fracții, sub linia de fracție, indicând în câte părți a fost împărțit întregul. ◊ a aduce la același ~ = a face ca două sau mai multe fracții să aibă același numitor; (fig.) a pune de acord puncte de vedere diferite. (< numi + -tor) Vezi definitia »

IMPULSÓR s. n. rotor al unei pompe centrifuge. (< fr. impulseur) Vezi definitia »

LĂÓR s. n. Firele de cânepă sau de in care rezultă după melițare și din care se extrage fuiorul. – Et. nec. Vezi definitia »

INCRIMINATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Care incriminează; acuzator. [Cf. fr. incriminatoire]. Vezi definitia »

TELEINDICATÓR, teleindicatoare, s. n. Dispozitiv cu ajutorul căruia se măsoară și se transmite la distanță valoarea unei mărimi. [Pr.: -le-in-] – Din fr. téléindicateur. Vezi definitia »