NAFTALÉN s. n. (Chim.) Naftalină. – Din fr. naphtalène. Vezi definitia »

CATEHUMEN (‹ fr., lat.) s. m. 1. Persoană care dorind să devină creștină, se pregătește în vederea primirii botezului. 2. (La protestanți) Tînăr sau tînără care, la sfîrșitul instrucției religioase, își confirmă public dorința botezului și este admis în comunitate. 3. Aspirant la o inițiere oarecare. Vezi definitia »

Gen de muzica Vezi definitia »

PLEISTOCÉN, -Ă, pleistoceni, -e s. n., adj. 1. S. n. Prima epocă a cuaternarului, caracterizată prin alternanțe de intervale reci cu perioade calde, prin răspândirea în regiunile temperate a unor specii de mamifere ca elefanții, rinocerii etc. și, mai ales, prin apariția omului. 2. Adj. Care aparține epocii pleistocene (1), privitor la această epocă. [Pr.: ple-is-] – Din fr. pléistocène. Vezi definitia »

FITOPATOGÉN, -Ă adj. Care produce îmbolnăvirea plantelor. [Cf. gr. phyton – plantă, pathos – boală, gennan – a produce]. Vezi definitia »