a da din colț în colț expr. a fi pus în încurcătură. Vezi definitia »

magopéț, magopéți, s.m. (înv.) 1. om necioplit, mojic; om șiret. 2. brutar. Vezi definitia »

pităngúț, -ă, adj. (reg.) micuț. Vezi definitia »

ZIMȚ, zimți, s. m. 1. Fiecare dintre crestăturile de pe muchia unor monede. ♦ (Fam., înv., la pl.) Bani, monede; galbeni. ♦ Fiecare dintre dinții unei rotițe (dintr-un mecanism) sau ai secerii, ai pânzei de ferăstrău etc. 2. (Înv.) Fiecare dintre crestăturile situate în partea de sus a unui zid, a unui turn de cetate. – Cf. bg. zăbec, scr. zubac. Vezi definitia »

ENÚNȚ, enunțuri, s. n. Formulare a datelor unei probleme, a unei judecăți; formulă prin care se exprimă ceva. – Din enunța (derivat regresiv). Vezi definitia »