stegărél, stegăréle, s.n. (reg.) steguleț. Vezi definitia »

CUPRONÍCHEL s. n. Denumire dată aliajelor de cupru și nichel. – Din germ. Kupronickel, fr. cupro-nickel. Vezi definitia »

PEDICÉL, pedicele, s. n. Mic peduncul care susține frunza, floarea (într-o inflorescență) etc. – Din fr. pédicelle. Vezi definitia »

ȘPÍGHEL s. n. formă cu adaos de siliciu și mangan folosită la fabricarea oțelurilor dure. (< germ. Spiegel/eisen/) Vezi definitia »

CĂRĂBUȘÉL, cărăbușei, s. m. Insectă dăunătoare din ordinul coleopterelor, asemănătoare cu cărăbușul, dar mai mică și mai păroasă decât acesta (Rhizotrogus solstitialis). – Cărăbuș + suf. -el. Vezi definitia »