nemăréț, nemăreáță, adj. (înv.) care nu este fudul, arogant; care este modest, apropiat de oameni. Vezi definitia »

ȘPERȚ s. n. bacșis, mită (< germ. Spervzeng) Vezi definitia »

scoréț, scoréțe, s.n. (reg.) 1. teică în care cad grăunțele la moară. 2. jgheab pe care curge făina dintre pietrele morii; piscoaie. 3. orificiu din mijlocul pietrelor unei râșnițe, prin care se scurge sarea măcinată. 4. (în forma: scareț) colțul sau lădița vetrei unde se adună cenușa. Vezi definitia »

DRUMULÉȚ, drumulețe, s. n. Diminutiv al lui drum; drumușor. – Drum + suf. -uleț. Vezi definitia »

STRÂMTÚȚ, -Ă, strâmtuți, -e, adj. Strâmticel. – Strâmt + suf. -uț. Vezi definitia »