ADÓNIC, adonice, adj. (În sintagma) Vers adonic = vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină. – Din fr. adonique. Vezi definitia »

NUCLEÍNIC, nucleinici, adj. (În sintagma) Acid nucleinic = acid nucleic. [Pr.: -cle-i-] – Nucleină + suf. -ic. Cf. fr. nucléinique. Vezi definitia »

pútric s.n. (reg.) colibă. Vezi definitia »

SINONÍMIC, -Ă, sinonimici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care ține de sinonime (2) sau de sinonimie, privitor la sinonime sau la sinonimie. ◊ Derivație sinonimică = procedeu stilistic potrivit căruia două sau mai multe cuvinte din aceeași sferă semantică ajung să desemneze, în sens figurat, același lucru. „Dovleac” și „tărtăcuță” desemnează, prin derivație sinonimică, „cap”. 2. S. f. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sinonimelor (2) și al sinonimiei. ♦ Totalitatea sinonimelor (2) unei limbi; sistemul de sinonimie al unei limbi. – Din fr. synonymique, (2) și germ. Synonymik. Vezi definitia »

SEISMOMÉTRIC, -Ă, seismometrici, -ce, adj. De seismometrie. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismométrique, engl. seismometric. Vezi definitia »