HAPLOLOGÍE, haplologii, s. f. (Lingv.) Suprimare prin disimilație totală a unei silabe identice sau asemănătoare cu o silabă din același cuvânt sau din cuvinte învecinate. Prin haplologie, „cucoane” devine „coane”. – Din fr. haplologie. Vezi definitia »

ELECTROMETALURGÍE s.f. Ramură a metalurgiei care folosește procedee electrice. [Gen. -iei. / cf. fr. électrométallurgie]. Vezi definitia »

RAZACHÍE s. f. Varietate de viță de vie care dă struguri cu boabe mari, lunguiețe și foarte cărnoase. – Din tc. razakı, ngr. razakí. Vezi definitia »

PROCTOPEXÍE s. f. fixare chirurgicală a rectului de osul sacru sau de ligamentul sacrosciatic. (< fr. proctopexie) Vezi definitia »

LÓGIE s.f. v. loggia. Vezi definitia »