DUBLÍN s. n. (mar.) mod de legare a unei nave la țărm sau de o geamandură, astfel încât deslegarea să se poată face fără a coborî de pe punte. (< engl. dublin) Vezi definitia »

Din an in Paste Vezi definitia »

smerín, -ă, adj. (înv.) 1. smerit, plecat, spășit. 2. modest; sărac; netrebnic. 3. cuviincios; respectuos. 4. cucernic, credincios, evlavios. Vezi definitia »

pehín, pehíni, s.m. (reg.) jneapăn. Vezi definitia »

misogin Vezi definitia »