DEOSEBÍRE, deosebiri, s. f. Acțiunea de a (se) deosebi și rezultatul ei; lipsă de asemănare, diferență. ♦ Loc. adv. Cu deosebire = a) în mod deosebit, special; b) mai ales. Cu deosebire de... = cât se poate de..., foarte... Cu deosebire(a) că... = cu diferența că... Fără deosebire = fără excepție. Spre deosebire de... = în opoziție, în contrast cu... [Pr.: -de-o-] – V. deosebi. Vezi definitia »

INHIBÁRE, inhibări, s. f. Faptul de a (se) inhiba; inhibiție. – V. inhiba. Vezi definitia »

SLIMUÍRE, slimuiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a slimui și rezultatul ei. – V. slimui. Vezi definitia »

CONTEMPLÁRE s. f. acțiunea a de (se) contempla. ◊ (fig.) atitudine de meditație, de observare pasivă a fenomenelor. (< contempla) Vezi definitia »

DECALAMINÁRE s.f. Acțiunea de a decalamina și rezultatul ei; decalaminaj. [< decalamina]. Vezi definitia »