STELÚȚĂ, steluțe, s. f. I. Diminutiv al lui stea (I 1); stelișoară. ♦ Fig. Scânteie. II. P. anal. 1. Obiect, desen etc. în formă de stea (mică). ♦ Asterisc. 2. (La pl.) Pastă făinoasă tăiată în formă de stea (care se pune în supă). 3. Cusătură în formă de stea. 4. Pată de păr alb pe fruntea unor animale. 5. Fulg de zăpadă. 6. Stea (II 2) (mică). II. 1. Plantă erbacee cu frunze ovale și cu flori albe (Stellaria nemorum). 2. Compus: steluțe-de-munte = floare-de-colț. – Stea + suf. -uță. Vezi definitia »

BAIADÉRĂ s. f. dansatoare indiană care execută dansuri rituale sau laice. (< fr. bayadère, port. bailadeira) Vezi definitia »

coțobâră, coțobâre, s.f. (reg.) veveriță, coțoligă, cățărá. Vezi definitia »

BOÁSCĂ s. f. (Reg.) Boștină. – Slav. (v. sl. vosku). Vezi definitia »

PROTIPENDÁDĂ s. f. Marea boierime, care se bucura, în evul mediu, de privilegii speciale; p. ext. elită socială. [Var.: (înv.) protipendá s. f.] – Din ngr. próti pendádha. Vezi definitia »