Definita cuvantului grație
GRÁȚIE, grații, s. f. 1. Drăgălășenie, finețe, gingășie demonstrate de o ființă în mișcări, atitudini etc.; atracție particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mișcare etc.; farmec. ◊ (În mitologia romană) Cele trei grații sau grațiile = cele trei zeițe considerate ca personificări ale frumuseții și gingășiei feminine. ◊ Expr. (Peior.) A face grații = a) a căuta să pară fermecător prin gesturi și atitudini afectate; b) a-și manifesta în mod nejustificat nemulțumirea, a face nazuri. 2. Bunăvoință, preferință, favoare de care se bucură cineva. ◊ Expr. A intra în grațiile cuiva = a câștiga încrederea, bunăvoința cuiva. ♦ Ajutor, milă, îndurare (divină); iertare (de o pedeapsă). ◊ Anul de grație..., formulă emfatică ce precedă indicarea unui an calendaristic. 3. (Cu valoare de prepoziție) Datorită. – Din lat. gratia.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu grație
CITOTAXONOMÍE s. f. clasificare a organismelor pe bază de asemănări și diferențe cromozomiale. (< cito- + toxonomie) Vezi definitia »
HEMEROLOGÍE s. f. (Rar) Știința și arta de a alcătui calendare. – Din fr. hémérologie. Vezi definitia »
LIPAZEMÍE s. f. cantitatea de lipază din serul organic. (< fr. lipasémie) Vezi definitia »
EXTÍNCȚIE, extincții, s. f. Stingere, slăbire (a unei acțiuni, a unei oscilații etc.). ♦ Micșorare sau anulare a intensității unui fascicul de lumină. [Var.: extincțiúne s. f.] – Din fr. extinction. Vezi definitia »
SCINTILOGRAFÍE s.f. Scintigrafie. [Gen. -iei. / < fr. scintillographie, cf. lat. scintillatio – scânteiere, gr. graphein – a scrie]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z