Definita cuvantului grăniceresc
GRĂNICERÉSC, -EÁSCĂ, grănicerești, adj. Care aparține grănicerilor, privitor la grăniceri. ◊ Ținut grăniceresc = regiune de graniță a Imperiului Habsburgic, ai cărei locuitori se bucurau de anumite privilegii în schimbul supravegherii și apărării hotarelor. – Grănicer + suf. -esc.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu grăniceresc
ORBÉSC, ORBEÁSCĂ, orbești, adj. 1. Care aparține orbului2, de orb2. 2. Fig. (Despre acțiuni și sentimente) Care se manifestă orbește, nechibzuit, nesocotit, fără discernământ, lipsit de rațiune; necugetat. ♦ Peste măsură de mare; exagerat, exorbitant. – Orb2 + suf. -esc. Vezi definitia »
TITÁNESC, -Ă adj. titanic2. (< fr. titanesque) Vezi definitia »
COPILĂRÉSC, -EÁSCĂ, copilărești, adj. 1. Al copilului1, specific sau propriu copilului1; privitor la copil1. 2. Fig. (Despre manifestări ale omului) Lipsit de maturitate, nechibzuit, naiv. – Copil1 + suf. -ăresc. Vezi definitia »
MILITĂRÉSC, -EÁSCĂ, militărești, adj. Militar (2). – Militar + suf. -esc. Vezi definitia »
stavropighiacésc, stavropighiaceáscă, adj. (înv.; despre biserici sau mânăstiri) care depinde direct de o patriarhie. Vezi definitia »