(un termen compus de Martin Luther, din grecescul ἀντί, „împotriva” + νόμος, „lege”), e o credință sau tendință în toate religiile, în care unii credincioși consideră că legea nu se mai aplică la ei. Vezi definitia »

NUN, -Ă, nuni, -e, s. m. și f. Nume dat, în ziua căsătoriei, fiecăreia dintre persoanele care asistă pe miri la cununia religioasă și care sunt solicitate să îndeplinească obligațiile cerute de ritualul creștin; (la pl.) bărbatul și femeia care îndeplinesc aceste forme; naș. – Lat. nonnus. Vezi definitia »

ALAÚN s. n. 1. Sulfat dublu al unui metal trivalent și al unui metal monovalent. 2. P. restr. Sulfat dublu de aluminiu și potasiu; piatră-acră. – Din germ. Alaun. Vezi definitia »

Un punct al unui exercitiu sau al unei probleme, inferior punctului principal. Vezi definitia »

CAI LUN (c. 50-c. 118 d. Hr.), demnitar chinez din timpul dinastiei Han de Răsărit. I se atribuie inventarea (105 d. Hr.) hîrtiei. Vezi definitia »