zăpăcitór adj. m., pl. zăpăcitóri; f. sg. și pl. zăpăcitoáre Vezi definitia »

MENITÓR, menitori, s. m. (Înv.) Cel care prevestește ceva; prevestitor. – Meni + suf. -tor. Vezi definitia »

TINERIÓR, -OÁRĂ, tineriori, -oare, s. m. și f. (Rar) Diminutiv al lui tânăr. [Pr.: -rior] Vezi definitia »

opór, opoáre, s.n. (reg.) 1. parte a osiei mai aproape de roată. 2. rezistență, împotrivire. 3. (fig.) încurcătură. Vezi definitia »

POLARIZÓR, -OÁRE, polarizori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care poate produce polarizarea luminii; polarizant. 2. S. n. Dispozitiv optic care servește la polarizarea luminii. – Din fr. polariseur. Vezi definitia »