Definita cuvantului greș
GREȘ, greșuri, s. n. (Înv. și reg.; azi mai ales în loc. și expr.) Greșeală. ◊ Loc. adv. Fără greș = în mod perfect, fără a comite vreo eroare. ◊ Expr. A da greș = a) a nu nimeri ținta, obiectivul ochit; b) a nu izbuti într-o acțiune, într-o întreprindere. (Înv.) A-i da (cuiva) greș = a-i imputa (cuiva) ceva, a găsi vinovat (pe cineva). (Reg.) A nu avea greș = a nu constitui o greșeală, a nu aduce vătămare, a fi nimerit. – Din greși (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu greș
ASCUȚÍȘ, ascuțișuri, s. n. Tăiș sau vârf ascuțit al unui obiect. – Ascuți + suf. -iș. Vezi definitia »
frații Petreuș expr. pui de găină congelați, foarte mici, vânduți doi câte doi în aceeași pungă (în timpul dictaturii ceaușiste). Vezi definitia »
fundúș s.n. invar. (reg.) fundament, început, origine (în expr.) din funduș = din fundament, din început, de la origine. Vezi definitia »
GONÁȘ, gonași, s. m. (Rar) Hăitaș2. – Goni + suf. -aș. Vezi definitia »
CHENĂRÁȘ, chenărașe, s. n. Diminutiv al lui chenar. – Chenar + suf. -aș. Vezi definitia »