Definita cuvantului grevă
GRÉVĂ, greve, s. f. Încetare organizată a activității într-una sau mai multe întreprinderi, instituții etc., cu scopul de a determina pe patroni sau guvernul, autoritățile să satisfacă unele revendicări (economice, politice etc.). ◊ Greva foamei = refuzul de a mânca, folosit de cineva în semn de protest. – Din fr. grève.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu grevă
cîrciumă (cîrciumi), s. f. – Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mîncăruri). – Var. cîrcimă, crîcimă, crîșmă, crîjmă (cu der. săi). Sl. krŭčĭma (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Lexicon, 318; Cihac, II, 41; Meyer 207; Berneker 666; Conev 88); cf. bg. krŭčma, sb., slov. krčma, mag. korcsima. Der. cîrciumar, s. m. (proprietar de cîrciumă); cîrciumăreasă, s. f. (nevastă de cîrciumar; femeie care are o cîrciumă; plantă ornamentală, Zinnia elegans); cîrciumări, vb. (a fi cîrciumar; a trafica, a specula); cîrciumărie, s. f. (îndeletnicirea de cîrciumar); cîrciumărit, s. n. (îndeletnicirea de cîrciumar; înv., în Mold., contribuție pe cîrciumi, care reprezenta cinci lei pe an în sec. XVIII); cîrciumăriță (mai adesea crîșmăriță), s. f. (cîrciumăreasă). Der. reprezintă adesea forme sl., cf. bg. krŭčmar, krŭčmarica, slov., cr. krčmariti (‹ sl. kručĭmiti). Vezi definitia »
RINOLARINGÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei nazale și a laringelui. (< fr. rhino-laryngite) Vezi definitia »
PSITACÓZĂ s.f. Boală infecțioasă a papagalilor, transmisibilă și omului. [< fr. psittacose, cf. gr. psittakos – papagal]. Vezi definitia »
PSEUDOMORFÓZĂ s.f. Proces de transformare fizică prin care o substanță, suferind o schimbare în structura ei internă, păstrează totuși forma inițială exterioară a cristalelor. [< fr. pseudomorphose]. Vezi definitia »
ZAPCIÁLĂ, zapcieli, s. f. (Înv.) Încasare cu forța a dărilor sau a datoriilor; executare. [Pr.: -ci-a-] – Zapcii + suf. -eală. Vezi definitia »