POSTULÁT s. n. 1. enunț exprimând un adevăr fundamental, care apare evident și nu are nevoie să fie demonstrat. ◊ axiomă, premisă. 2. (mat.) principiu recunoscut ca adevărat fără demonstrație. (< fr. postulat, lat. postulatum) Vezi definitia »

NEÎNTREBUINȚÁT, -Ă, neîntrebuințați, -te, adj. Care nu a fost întrebuințat, folosit; care nu este degradat, deteriorat (prin folosire îndelungată); ncfolosit, neuzat. [Pr.: -bu-in-] – Ne- + întrebuințat. Vezi definitia »

NECOOPERATIVIZÁT, -Ă, necooperativizați, -te, adj. Care nu a fost integrat în sistemul de cooperativizare. [Pr.: -co-o-] – Ne- + cooperativizat. Vezi definitia »

HIPNOTIZÁT, -Ă, hipnotizați, -te, adj. (Adesea fig.) Care este în stare de hipnoză. ♦ Fig. Captivat, fascinat. – V. hipnotiza. Vezi definitia »

PALATALIZÁT, -Ă, palatalizați, -te, adj. (Fon.; despre consoane) Care a suferit o palatalizare; muiat² (5). – V. palataliza. Vezi definitia »