MÁȘTIGĂ s. f. v. maștehă. Vezi definitia »

FERÚLĂ s.f. 1. (Ant.) Baston care constituie simbolul demnității sacerdotale. 2. Cârjă episcopală medievală. [< lat., it. ferula, cf. fr. férule]. Vezi definitia »

TRẤNTORIȚĂ, trântorițe, s. f. Femeie care nu vrea să muncească și trăiește de pe urma muncii altora. – Trântor + suf. -iță. Vezi definitia »

munúnă, munúni, s.f. (reg.) 1. culme de deal. 2. moviliță hotar între pământuri. 3. podoabă din mărgele, din monede. Vezi definitia »

SCOVÁRDĂ, scoverzi, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcintă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (și umplută cu brânză, urdă etc); prăjitură uscată, minciună. 2. Epitet pentru o pesoană foarte slabă, scofâlcită. [Var.: scovérgă s. f.] – Din sl. skovrada „tigaie”. Vezi definitia »