BEOȚIÁN, -Ă s.m. și f. Locuitor al Beoției antice. ♦ (Fig.) Ignorant, lipsit total de preocupări intelectuale (aluzie la reputația locuitorilor Beoției antice). [Pron. -ți-an, < fr. béotien]. Vezi definitia »

scăuneán, scăunéni, s.m. (înv.) 1. membru al unui consiliu municipal, magistrat, consilier al unui scaun (unitate teritorial-administrativă veche). 2. locuitor al unui scaun; scăunaș. Vezi definitia »

GRECO-ROMÁN, -Ă, greco-romani, -e, adj. Care ține de epoca vechii Grecii și a Imperiului Roman, privitor la vechea Grecie și la Imperiul Roman. – Din fr. gréco-romain. Vezi definitia »

LUTERÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al luteranismului. (< lat. lutheranus, germ. Lutheraner) Vezi definitia »

RADIÁN s. m. unitate de măsură a unghiurilor, reprezentând unghiul subîntins la centru de un arc egal cu raza cercului. (< fr. radian) Vezi definitia »