MULTICÓRD, -Ă adj. (despre instrumente muzicale) cu mai multe coarde. (< fr. multicorde) Vezi definitia »

ENEACÓRD s. n. liră cu nouă coarde, la vechii greci. (< fr. ennéacorde) Vezi definitia »

COMUNÁRD, -Ă, comunarzi, -de, s. m. și f. Partizan, adept, membru al Comunei din Paris din 1871. – Din fr. communard. Vezi definitia »

TRICÓRD, tricorduri, s. n. (Muz.) Scară diatonică din trei trepte, limitată într-un interval de terță sau de cvartă. – Din fr. tricorde. Vezi definitia »

DISCÓRD s.n. Poezie lirică medievală de origine provensală, cu o structură neregulată prin diversitatea strofelor sau chiar a limbilor. [< it. discordo, cf. prov. descort]. Vezi definitia »