TRÁPĂ s. f. 1. capac rabatabil sau culisant care acoperă o deschizătură în podeaua unei scene, a unui vagon, a unei (aero)nave etc.; deschizătură pe care o acoperă un asemenea capac. 2. acoperământ discret pus la o capcană pentru prinderea în stare vie a animalelor. (< fr. trappe) Vezi definitia »

vocaliză, vocalize s. f. (glum., iron.) zbieret, țipăt. Vezi definitia »

ȚUICULÍȚĂ, țuiculițe, s. f. Diminutiv al lui țuică; țuiculeană. – Țuică + suf. -uliță. Vezi definitia »

PÍHOTĂ, pihote, s. f. (Înv. și reg.) (Unitate militară de) infanterie. [Var.: píotă s. f.] – Din pol. piechota, ucr. pihota, rus. pehota. Vezi definitia »

BLOCÁDĂ, blocade, s. f. Ansamblu de măsuri destinate izolării unui oraș, a unui stat sau a unui grup de state. ◊ Blocadă economică = izolare a unei țări sau a unui grup de țări, întreprins de o altă țară sau de alte țări, în scopul subminării economiei naționale a primelor. – Din germ. Blockade. Vezi definitia »