TORÍD, -Ă adj. Excesiv de cald; arzător, fierbinte. ♦ Zonă toridă = zonă de pe suprafața Pământului situată între cele două tropice. [< fr. torride, cf. lat. torridus]. Vezi definitia »

ETMOÍD s. n. os al craniului străpuns de două orificii, care formează peretele cavităților nazale. (< fr. ethmoïde, gr. ethmoides, ciuruit) Vezi definitia »

SCAFOÍD, scafoide, s. n. (Anat.) Unul dintre cele șapte oase ale labei piciorului. ◊ (Adjectival) Os scafoid. – Din fr. scaphoïde. Vezi definitia »

BLID, blide, s. n. (Pop.) 1. Vas de lut, de lemn sau de tinichea în care se pun bucatele; strachină. ◊ Expr. A mânca dintr-un blid cu cineva = a fi în mare intimitate cu cineva. Pe (sau pentru) un blid de linte = pentru o răsplată neînsemnată (primită ca prețul unei josnicii). 2. (La pl.) Vase de bucătărie. – Din sl. bliudu. Vezi definitia »

ETILENOXÍD, etilenoxizi, s. m. Oxid de etilenă. – Etilenă + oxid. Vezi definitia »