Definita cuvantului haiduc
HAIDÚC, haiduci, s. m. 1. Om care, răzvrătindu-se împotriva asupririi, își părăsea casa și trăia în păduri, singur sau în cete, jefuind pe bogați și ajutând pe săraci; haramin. 2. (Înv.) Soldat mercenar. – Din bg., scr. hajduk.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu haiduc
ciurúc (ciurúcuri), s. n. – Deșeu, zdreanță, lucru sau om de nimic. Tc. çürük „putred, stricat” (Șeineanu, II, 139; Lokotsch 446), cf. bg., sb. čuruk. Vezi definitia »
cuc, cuci s. m. 1. (deț.) gardian. 2. (mil.) emblema de pe caschetă sau bonetă. 3. penis (de copil). Vezi definitia »
pruțúc, pruțúce, s.n. (reg.) traistă de pânză pentru hrană (pe care o purtau soldații). Vezi definitia »
lapte de cuc expr. raritate, lucru foarte greu de obținut; obiect fantezist al capriciilor cuiva. Vezi definitia »
mertúc, mertúci, s.m. (reg.) proprietar de puține oi asociat la o stână comună. Vezi definitia »