TABULATÚRĂ, tabulaturi, s. f. Sistem de notație muzicală cu ajutorul cifrelor sau literelor, folosit în sec. XV-XVII pentru instrumentele polifonice (orgă, clavecin etc.). – Din germ. Tabulatur. Vezi definitia »

BRIZÁNȚĂ s.f. Proprietate a unui exploziv de a se descompune într-un timp foarte scurt, dând gaze de mare presiune. [< fr. brisance]. Vezi definitia »

TEÁRĂ, teri, s. f. (Reg.) 1. Natră. 2. Război de țesut. – Lat. tela. Vezi definitia »

ALBUMÍȚĂ, albumițe, s. f. (Bot.) Floare-de-colț. – Cf. alb. Vezi definitia »

CIPRINICULTÚRĂ s. f. ramură a pisciculturii care se ocupă cu creșterea și exploatarea rațională a crapului. (< fr. cypriniculture) Vezi definitia »