Definita cuvantului har
HAR, haruri, s. n. 1. (În religia creștină) Dar2, ajutor spiritual, grație divină acordată omului. ◊ Expr. (Cu sensul religios atenuat sau pierdut) Har Domnului! exclamație prin care cineva își exprimă satisfacția pentru reușita unui lucru; slavă Domnului! ♦ Puterea sacramentală a preoților de a oficia actele de cult. 2. Calitate, însușire, dispoziție naturală care face pe cineva vrednic de admirație; p. ext. talent, vocație, dar2. 3. (Înv.) Dar2 sau răsplată acordată cuiva ca un semn de bunăvoință, ca o favoare deosebită. – Din sl. chari.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu har
RADICULÁR, -Ă adj. Care aparține rădăcinii, care se referă la rădăcină. [< fr. radiculaire]. Vezi definitia »
boscár (boscári), s. m. – Prestidigitator, scamator. De la Bosco, prestidigitator italian (1793-1862), care a dat reprezentații la Iași prin 1826 (REW 1227; DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 220). După Migliorini, Dal nome propio al nome commune, Ginebra 1927, p. 192, și mai puțin probabil din numele francezului Boscard. – Der. boscărie, s. f. (scamatorie). Vezi definitia »
ȘINÁR, șinare, s. n. Cui de fier cu care se fixează șina pe roțile unui vehicul. – Șină + suf. -ar. Vezi definitia »
BRUTÁR, brutari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde pâine; jimblar. – Brut (reg. „pâine neagră”) + suf. -ar. Vezi definitia »
HIPOFIZÁR, -Ă adj. Referitor la hipofiză, al hipofizei. [Cf. fr. hypophysaire]. Vezi definitia »