CALICÍE s. f. 1. Sărăcie (extremă); calicenie. 2. Zgârcenie, avariție. – Calic + suf. -ie. Vezi definitia »

NIVÁȚIE s. f. acțiunea de modelare exercitată de către zăpadă asupra formelor de relief. (< fr. nivation) Vezi definitia »

TEXTOLOGÍE s.f. Disciplină a filologiei care are ca obiect pregătirea pentru tipar a textelor clasice în forma lor autentică. [Gen. -iei. / cf. rus. tekstologiia < lat. textus – text, gr. logos – studiu]. Vezi definitia »

PERSONIFICÁȚIE, personificații, s. f. (Înv.) Personificare. – Din fr. personnification. Vezi definitia »

VREDNICÍE, vrednicii, s. f. 1. Calitatea de a fi vrednic; hărnicie, îndemânare; capacitate, pricepere. 2. Faptă de merit, acțiune demnă de răsplată. ♦ Vitejie. 3. Cinste. ♦ (Înv. și arh.) Demnitate. – Vrednic + suf. -ie. Vezi definitia »