COLORIMETRÍE s. f. 1. metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. 2. măsurare a intensității colorației lichidelor. 3. știință care studiază determinarea și clasificarea culorilor. (<fr. colorimétrie, germ. Kolorimetrie) Vezi definitia »

CRIOGENIE s.f. Producere artificială a frigului, realizare a temperaturilor joase, după unii cercetători de -150ºC, iar după alții mai joase decât punctul de fierbere al oxigenului (-183ºC) [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryogénie Vezi definitia »

INERȚÍE s. f. 1. stare de inactivitate, de pasivitate, indulgență, apatie. ♦ ~ uterină = lipsă de contracție și de retractare a mușchiului uterin după naștere. 2. proprietate a corpurilor de a-și păstra starea de mișcare sau de repaus în care se află, atâta timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare. 3. proprietate a unui sistem fizico-chimic, sau tehnic de a reacționa slab, sau cu întârziere la acțiunea factorilor externi. 4. (fig.) tendința de a rămâne în activitate; indolență, apatie. (< fr. inertie, lat. inertia) Vezi definitia »

DERMOGRAFÍE s.f. Dermografism. [Gen. -iei. / < fr. dermographie]. Vezi definitia »

EXTROVÉRSIE s.f. v. extraversiune. Vezi definitia »