CĂTĂRĂMÚȚĂ, cătărămuțe, s. f. Diminutiv al lui cataramă. – Cataramă + suf. -uță. Vezi definitia »

FRĂGULÍȚĂ, frăgulițe, s. f. 1. (Pop.) Frăguță. 2. Mică plantă erbacee cu flori galbene-verzui, cu miros slab de mosc (Adoxa moschatellina). – Fragă + suf. -uliță. Vezi definitia »

nóstiță, nóstițe, s.f. (reg.) 1. cegă mică (până la 1 kg). 2. specie de pește. Vezi definitia »

PÉGRĂ s. f. lume interlopă, drojdia societății. (< fr. pègre) Vezi definitia »

VALÉNȚĂ, valențe, s. f. 1. (Chim.) Mărime care indică capacitatea de combinare a elementelor și a radicalilor și care reprezintă numărul atomilor de hidrogen (sau de echivalenți ai acestuia) cu care se poate combina atomul elementului sau radicalul respectiv. ◊ Liniuță de valență (și eliptic) = semn grafic care marchează în formulele chimice legătura dintre atomii moleculelor. ♦ Forță de legătură între doi atomi ai unei molecule. 2. Fig. Însușire, posibilitate (de dezvoltare). – Din fr. valence. Vezi definitia »