ZAPCIÁLĂ s.f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. zapciélii (sil. -ci-e-); pl. zapciéli / zapciéle Vezi definitia »

țiflă, țifle s. f. (intl.) denunțător, informator. Vezi definitia »

PETÁLĂ s.f. Fiecare dintre părțile care formează corola unei flori. [< fr. pétale, cf. gr. petalon]. Vezi definitia »

TRAFORÉTĂ s.f. Șablon de trasare folosit în confecții, la croit. [< it. traforetto]. Vezi definitia »

AUTOGENÉZĂ s. f. 1. capacitate a unui organism vegetal de a se reproduce prin polenul propriu. 2. teorie potrivit căreia din materia organică poate lua naștere, în mod spontan, un organism viu evoluat; generație spontanee. 3. concepție în biologie care rezolvă unilateral problema dezvoltării în natura vie, absolutizând acțiunea factorilor interni ereditari și negând cu totul acțiunea mediului. (< fr. autogenèse) Vezi definitia »