săblăzní, săblăznésc, vb. IV (înv.) 1. a (se) abate de la calea morală, a duce sau a cădea în ispită, în păcat; a greși. 2. (refl.) a ejacula, a avea poluție. 3. (refl.) a nu recunoaște ca atare, a (se) necăji. Vezi definitia »

BOMBĂNÍ, bombănesc, vb. IV. Intranz. 1. A vorbi pentru sine, încet și fără a articula răspicat sunetele. ♦ Tranz. A sâcâi pe cineva, arătându-i nemulțumirea prin vorbe spuse parcă pentru sine. 2. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

tăngăní vb. IV (reg.) a suna un clopot, o talangă. Vezi definitia »

trincăní, trincănésc, vb. IV (reg.) a se ameți, a se îmbăta. Vezi definitia »

CIOCMĂNÍ, ciocmănesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate la cap; a cicăli; a pisălogi. ♦ Refl. recipr. A se certa. – Cf. ciocni. Vezi definitia »