CONTRAACUZÁȚIE s. f. învinuire adusă de acuzat acuzatorului. (< fr. contré-accusation) Vezi definitia »

ENTEROPATÍE s. f. denumire generică pentru orice afecțiune intestinală. (< fr. entéropathie) Vezi definitia »

amfimixie s.f.Tip de inmultire in care zigotul se formeaza dupa unirea gametilor de sex contrar.-Din fr.amphimixie. Vezi definitia »

OMOFONÍE, omofonii, s. f. 1. Însușirea de a fi omofon. 2. Factură a unei piese muzicale caracterizată prin predominarea unei voci sau a unei melodii asupra celorlalte (care formează acompaniamentul). – Din fr. homophonie. Vezi definitia »

DUARHÍE s.f. Guvernare exercitată de doi regi. [Gen. -iei. / cf. gr. dyo – doi, arche – conducere]. Vezi definitia »