UNCHEȘÉL, uncheșei, s. m. Diminutiv al lui unchiaș. Vezi definitia »

STEL s.n. (Bot.) Partea centrală din structura rădăcinii și tulpinii, care conține țesuturile conducătoare; cilindru central. [< germ. Stele]. Vezi definitia »

ORHIOCÉL s. n. hernie a testiculului. (< fr. orchiocèle) Vezi definitia »

CRENÉL, creneluri, s. n. 1. Fiecare dintre deschizăturile înguste, făcute din loc în loc, în partea superioară a parapetului unui turn de apărare, a unui castel sau a unei cetăți medievale, prin care se aruncau proiectilele asupra inamicului. 2. Deschizătură îngustă în pereții unei cazemate, ai unui adăpost sau în parapetul unei tranșee, prin care se pot observa mișcările inamicului și se pot executa trageri cu armament automat portativ. – Din engl. crenel. Cf. fr. créneau. Vezi definitia »

FLANÉL s.n. v. flanelă. Vezi definitia »