MĂIESTRÍT, Ă, măiestriți, -te, adj. 1. Lucrat cu măiestrie (1), cu meșteșug, cu artă; p. ext. frumos, minunat, desăvârșit. 2. măiestru (1). [Pr.: mă-ies-] – V. Măiestri. Vezi definitia »

îmbulucít, -ă, adj. (reg.) strâns grămadă, îngrămădit, bulucit. Vezi definitia »

TEXTOLÍT, textolite, s. n. Material în formă de plăci, constituit din straturi de țesături impregnate cu rășini sintetice de tipul bachelitei, prelucrabil prin așchiere, utilizat ca material electroizolant în electrotehnică și radiotehnică, în construcția de mașini (la fabricarea unor roți dințate). – Din fr. textolite. Vezi definitia »

IȚÍT, -Ă, ițiți, -te, adj. Care a apărut brusc. Puștiul ițit de după gard... – V. iți. Vezi definitia »

LINIȘTÍT, -Ă, liniștiți, -te, adj. 1. Lipsit de zgomot, de intensitate, de agitație. 2. Lipsit de griji, de frământări; calm, stăpânit; flegmatic, imperturbabil, placid. – V. liniști. Vezi definitia »