MACAMĂ s. f. specie literară arabă în care versurile alternează cu proza ritmată. (< germ. Makame) Vezi definitia »

TROMPÉTĂ, trompete, s. f. Instrument muzical de suflat, alcătuit dintr-un tub de alamă îndoit de două ori și terminat la un capăt cu o deschizătură în formă de pâlnie; goarnă. – Din fr. trompette. Vezi definitia »

tarabúnă, tarabúne, s.f. (reg.) placă de metal care astupă gura cuptorului. Vezi definitia »

a face respirație gură la gură / bușon la bușon expr. (glum.) a săruta pe gură. Vezi definitia »

GEOIZOTÉRMĂ s. f. izogeotermă. (< fr. géoisotherme) Vezi definitia »