SÓNIC, -Ă adj. 1. referitor la sunete; sonor. ◊ referitor la gama de frecvențe care cuprinde infrasunetele, sunetele și ultrasunetele. 2. (despre un sistem fizic, termic etc.) care folosește proprietățile undelor sau oscilațiilor mecanice din corpurile lichide ori solide. (< fr. sonique) Vezi definitia »

TIPOLÓGIC, -Ă, tipologici, -ce, adj. Care ține de tipologie, privitor la tipologie. – Din fr. typologique. Vezi definitia »

FUGÁRNIC, -Ă, fugarnici, -ce, adj. (Rar) Fugitiv, nestatornic. ♦ (Substantivat) Animal (în special cal) care fuge, care este silit să fugă. – Fugar + suf. -nic. Vezi definitia »

ERIC, s.f. erice,1. Nurcă de încrucișare direcesivă, de culoare gri deschis cu nuanță maronie și ochii roșii (din Zootehnie). 2.s.n.. Canal natural îngust care taie transversal cordoanele litorale ; gîrla cu chefali (pl. ERICE). Vezi definitia »

ATÓNIC, -Ă, atonici, -e, adj. Aton¹. – Fr. atonique. Vezi definitia »