Definita cuvantului afla
AFLÁ, áflu, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A lua cunoștință despre ceva; a căpăta informații, vești, noutăți despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc. 2. Tranz. A găsi, a descoperi (căutând sau întâmplător). 3. Refl. A fi, a se găsi într-un loc, într-o poziție, într-o împrejurare oarecare; a fi, a exista în realitate. ◊ Expr. (Fam.) A se afla în treabă = a se amesteca, a interveni într-o discuție sau într-o acțiune numai de formă, fără a aduce vreo contribuție. Să nu se afle (ca) să... = (să) nu cumva să... Cum nu se (mai) află = care iese din comun; extraordinar. (Pop.) Nu se (sau unde se) află! = nu-i adevărat! 4. Tranz. (Pop.) A descoperi, a inventa, a scorni. – Lat. afflare „a sufla spre ceva, a atinge cu respirația”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu afla
CAMBRIOLÁ vb. tr. a face o spargere, a fura prin efracție. (< fr. cambrioler) Vezi definitia »
PASPOALÁ, paspoalez, vb. I. Tranz. A împodobi sau a dubla cu paspoal. – Din paspoal. Vezi definitia »
demola, demolez v. t. 1. a compromite (pe cineva); a distruge (pe cineva) din punct de vedere profesional sau social. 2. a năuci adversarul cu lovituri. Vezi definitia »
boala Vezi definitia »
ála (lat.) s. f., pl. álae [ae pron. e] (-lae) Vezi definitia »