PREZBIACUZÍE s.f. (Med.) Leziune senilă a urechii. [Pron. -bi-a-, gen. -iei. / < fr. presbyacousie, cf. gr. presbys – bătrân, akouein – a auzi]. Vezi definitia »

cocíe (-íi), s. f. – Trăsură, caleașcă. – Mr. cucie. Bg., sb. kočija, din mag. kocsi „din orașul Kocs” (Miklosich, Fremdw., 99; Cihac, II, 66; Meyer 203), cf. germ. Kutsche. Der. directă din mag. (Gáldi, Dict., 118), este mai puțin sigură. – Der. cocier, s. m. (vizitiu), din sb. kočijar; cociaș, s. m. (vizitiu), din sb. kočijaš; cociș, s. m. (vizitiu), din mag. kocsis. Înv. în limba literară, se folosește în Banat și Trans. Vezi definitia »

EMBRIOCARDÍE s.f. Ritm cardiac accelerat, care apare în miocarditele grave. [Gen. -iei. / < fr. embryocardie, cf. gr. embryon – embrion, kardia – inimă]. Vezi definitia »

SPLENOCONTRÁCȚIE s. f. contracție a splinei. (< fr. spléno-contraction) Vezi definitia »

PENTALOGÍE s. f. 1. serie de cinci opere literare având o idee și personaje comune. 2. (med.) apariția simultană a cinci elemente, asocierea a cinci simptome. (< engl. pentalogy) Vezi definitia »