HELIOTRÓP² s.m. 1. Materie colorantă solubilă în apă, folosită la vopsitul bumbacului. 2. Varietate de silice de culoare verde-închisă, din care se fac obiecte ornamentale. [Pl. -pi, (s.n., rar) -puri. / < fr. héliotrope]. Vezi definitia »

top (-puri), s. n. – 1. Pachet de 480 de foi de hîrtie. – 2. Bucată, sul de pînză. – 3. O anumită cantitate din același articol comercial. – Mr. top(ă.) Tc. top „rol” (Roesler 604; Șeineanu, II, 363; Lokotsch 2089; Ronzevalle 117), cf. ngr. τόπί, alb., bg. top. Este dubletul lui top (megl. top), s. n. (tun), sec. XVIII, înv. – Der. toptan, s. n. (vînzare cu grămada), din tc. toptan, mr. tuptane, cf. bg. toptan; toptangiu, s. m. (angrosist); toptangerie, s. f. (comerț cu toptanul); topciu, s. m. (înv., artilerist, tunar), din tc. topci (Șeineanu, III, 123), cf. ngr. τοπτζής, bg. topčija; tophane(a), s. f. (arsenal), din tc. tophane, înv. Vezi definitia »

POLITRÓP, -Ă I. adj. 1. care prezintă politropism. 2. (despre transformări de stare ale fluidelor) care se efectuează în așa fel, încât presiunea și volumul variază, în timp ce căldura specifică rămâne constantă. II. s.f. curbă care reprezintă o transformare politropă (I, 2). (< germ. polytrop) Vezi definitia »

MACROSCÓP s. n. aparat folosit în macroscopie. (< fr. macroscope) Vezi definitia »

SUPERMICROSCÓP s. n. microscop de mare precizie. (< super¹- + microscop) Vezi definitia »