EVOCÁȚIE, evocații, s. f. (Rar) Evocare. ♦ Trimitere a unei cauze spre judecare la altă instanță. – Din lat. evocatio, fr. évocation. Vezi definitia »

álbie (-bi-e) s. f., art. álbia (-bi-a), g.-d. art. álbiei; pl. álbii, art. álbiile (-bi-i-) Vezi definitia »

STOECHIOMETRÍE s. f. Ramură a chimiei care studiază raporturile cantitative dintre elemente, în combinații sau în reacții. [Pr.: -chi-o-. – Var.: stoichiometríe s. f.] – Din fr. stoechiométrie. Vezi definitia »

CONDROMALACÍE s. f. ramolisment al cartilajelor. (< fr. chondromalacie) Vezi definitia »

MARCHETĂRÍE s.f. Procedeu de decorare a mobilelor, care constă în a incrusta pe suprafața acestora mici bucăți de placaj, de fildeș etc. pentru a obține un decor geometric sau chiar un tablou; lucrare decorativă astfel obținută. [Gen. -iei. / < fr. marqueterie]. Vezi definitia »