MEGOHMMÉTRU s.n. Instrument gradat în megohmi, folosit pentru măsurarea rezistențelor foarte înalte. [< fr. megohmmètre]. Vezi definitia »

AMBULÁCRU s.n. Mic tub terminat cu o ventuză, servind ca organ de locomoție la echinoderme. [< fr. ambulacre]. Vezi definitia »

MINIMÉTRU, minimetre, s. n. Instrument mecanic de măsurare a lungimilor prin metoda comparativă, folosit pentru verificarea dimensiunilor unor piese. – Din fr. minimètre. Vezi definitia »

CUMẮTRU, -Ă, cumetri, -e, s. m. și f. 1. Nașul sau nașa în raport cu părinții copilului botezat ori cu alte rude. 2. Termen de adresare la țară între bărbați și femei de aceeași vârstă (sau mai în vârstă). ♦ (În basme, în fabule) Termen de adresare în lumea animalelor. ♦ P. ext. (Fam.) Bărbat sau femeie. – Din sl. kŭmotra. Vezi definitia »

SFIGMOMANOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale; sfigmotensiometru, tensiometru (2). (< fr. sphygmomanomètre) Vezi definitia »