tóbă (-be), s. f. – 1. Tambur. – 2. Culoare la jocul de cărți. – 3. Un tip de salam. – Var. Mold., Trans. dobă (și der.). Mag. dob (Tiktin; Gáldi, 89 și 150). – Der. tobaș, s. m. (Trans., toboșar), din mag. dobos, dublet al lui toboș, s. m. (tort), cf. sb. doboš „tartă”. Este bg. toba care pare că provine din rom. (Capidan, Raporturile, 234). Vezi definitia »

ASIMPTÓTĂ s. f. dreaptă față de care se apropie o curbă, fără însă a o atinge niciodată. (< fr. asymptote) Vezi definitia »

BIOTÍNĂ s. f. vitamina H. (< fr. biotine) Vezi definitia »

MOTOCICLÉTĂ s.f. Vehicul cu două (sau trei) roți montate pe un cadru și pus în mișcare de un motor. [Var. motociclu s.n. / < fr. motocyclette]. Vezi definitia »

GABARDÍNĂ s. f. Stofă fină de lână cu legătura diagonală, care prezintă dungi paralele înclinate pe ambele părți. – Din fr. gabardine. Cf. sp. gabardina, germ. Gabardine. Vezi definitia »