ACETONURÍE s.f. (Med.) Prezența acetonei în urină. [Gen. -iei. / < fr. acétonurie, cf. fr. acétone – acetonă, gr. ouron – urină]. Vezi definitia »

XEROSÉRIE s.f. (Biol.) Serie de schimbări în dezvoltarea unei plante aflate pe un sol uscat; comunitate vegetală stabilită în mediu secetos. [< engl. xerosere]. Vezi definitia »

ÁRIE¹, arii, s. f. 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele; arman. 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcții, se prepară betonul etc. – Lat. area. Vezi definitia »

LAPARATOMÍE, laparatomii, s. f. Operație chirurgicală care constă în deschiderea peretelui abdominal. – Fr. laparatomie (< gr.). Vezi definitia »

DISTROFÍE, distrofii, s. f. Stare patologică constând în alterarea structurii unui țesut, a unui organ, a unui sistem sau a organismului, în urma tulburărilor de nutriție. – Din fr. dystrophie. Vezi definitia »