Definita cuvantului henri
HÉNRI s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a inductivității. – Din fr. henry.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu henri
pichirí3, pers. 3 sg. pichiréște, vb. IV (reg.) 1. (despre bibilici) a scoate strigăte caracteristice speciei; a chercăni. 2. (fig.) a cerceta cu de-amănuntul. Vezi definitia »
vâltorí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. vâltoréște, imperf. 3 sg. vâltoreá; conj. prez. 3 să vâltoreáscă Vezi definitia »
ZEBERÍ, zeberesc, vb. IV. Tranz. (înv.) A sechestra, a lua cu forța; a confisca. – Et. nec. Vezi definitia »
REÎMPĂDURÍ, reîmpăduresc, vb. IV. Tranz. A planta din nou o pădure, a împăduri din nou. – Re1- + împăduri. Vezi definitia »
bufuri Vezi definitia »