AERODINÁMIC, -Ă I. adj. referitor la aerodinamică. ◊ (despre vehicule sau profilul lor) construit în așa fel, încât să întâmpine la înaintare o rezistență minimă la frecarea cu aerul. II. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază mișcarea corpurilor într-un mediu gazos. (< fr. aérodynamique) Vezi definitia »

bic (-ci), s. m. – (Olt.) Taur. Bg. bik, sb. bik, cf. slov., rus. byk, pol. byk (Cihac). Cf. beci. Vezi definitia »

ANTILEUCÉMIC, -Ă adj., s. n. (substanță) capabilă a bloca micozele, în tratamentul leucozelor și leucemiilor. (< fr. antileucémique) Vezi definitia »

ANTIARTRÍTIC, - adj., s. n. (medicament) contra artritei. (< fr. antiarthritique) Vezi definitia »

FITOBIÓTIC, -Ă adj. 1. (despre un animal) care trăiește ca saprofit în plante. 2. referitor la viața plantelor. (< fr. phytobiotique) Vezi definitia »