CATARÁCTĂ s.f. I. Cădere de apă pe cursul unui fluviu; complex de cascade mai mici. ♦ Cascadă. II. Boală de ochi caracterizată prin opacifierea cristalinului; (pop.) albeață. [< fr. cataracte, cf. lat. cataracta, gr. katarrhaktes – cădere]. Vezi definitia »

ȚURCÁNCĂ, țurcance, adj. (Rar; despre oi) Țurcană. – Țurcan + suf. -că. Vezi definitia »

SÉCTĂ s. f. 1. comunitate religioasă care s-a separat de biserica oficială. 2. grup de adepți ai unei doctrine filozofice sau politice. ◊ clică, grup de persoane care s-au închis în cercul intereselor lor mărunte. (< fr. secte, lat. secta) Vezi definitia »

a pune zăbală expr. (intl.) a nu denunța (pe cineva); a nu recunoaște (pe cineva). Vezi definitia »

BAROCÁMERĂ s.f. Cameră pentru încercarea rezistenței fizice a piloților și sportivilor în condiții de variație a altitudinii și presiunii. (baro- + cameră) Vezi definitia »