HEGEMONÍE s. f. drept al unui oraș antic de a conduce treburile confederației din care făcea parte. ◊ supremație politică sau economică a unui oraș într-o țară; supremație, dominație; rol conducător. (< fr. hégémonie, gr. hegemonia) Vezi definitia »

ZOOMETRÍE s.f. Studiul dimensiunilor animale. [Gen. -iei. / cf. it. zoometria]. Vezi definitia »

DECLINÁȚIE s.f. Unghiul format din ecuatorul ceresc cu raza vizuală care duce spre un astru sau spre un punct de pe sfera cerească. ◊ Declinație magnetică = unghiul dintre direcția nordului magnetic și meridianul geografic al unui loc. [Var. declinațiune s.f. / cf. lat. declinatio, fr. déclinaison, it. declinazione]. Vezi definitia »

VĂMEȘÍE, vămeșii, s. f. (Înv.) 1. Funcție, slujbă de vameș. 2. Taxă plătită ca vamă. – Vameș + suf. -ie. Vezi definitia »

HIPOACUZÍE s. f. hipoestezie a auzului. (< fr. hypoacousie) Vezi definitia »